Comertul electronic trebuie promovat in Romania - interviu cu Marin Mitroi, directorul RomCard
Singura publicatie de comert electronic din Romania, Link 2 eCommerce, in parteneriat cu SMARTfinancial si www.SMARTfuture.ro a lansat o noua rubrica sub forma unor interviuri inedite cu personalitatile online-ului romanesc. Primul vizat este Marin Mitroi, in calitate de director general al centrului de procesare a cardurilor RomCard. Dialogul a vizat situatia actuala a comertului electronic, ce proiecte se mai pun la cale in privinta platilor online de taxe si impozite, cum evolueaza serviciul de mobile commerce lansat de Vodafone... dar si, in premiera, cine este omul Marin Mitroi, omul din spatele RomCard.
Andrei Radu: Daca vorbim despre evolutia comertului electronic in Romania, putem spune ca 2007 a fost un succes, intrucat este anul in care s-a inregistrat cel mai mare volum rezultat din plata online cu cardul: aproape 35 de milioane de euro. Bilantul a intrecut chiar si cifrele din 2005, cand peste 90% din tranzactii erau cross-border. Cu toate acestea, sub 5% din internautii romani aleg sa plateasca online cu cardul atunci cand cumpara de pe net. Care credeti ca este cauza acestui procent extrem de mic?
Marin Mitroi: Lipsa de promovare, mai ales din partea bancilor care au demarat activitatea de e-commerce dar, din pacate, au alte prioritati in privinta serviciilor bancare…
Andrei Radu: Cum ar fi… creditele?
Marin Mitroi: Da, si nu numai. Inclusiv in domeniul cardurilor, bancile marseaza pe alte directii decat plata online prin internet. De pilda, prioritare pentru banci este, in acest moment, certificarea EMV cu Visa si MasterCard (n.r. cardurile cu cip) si emiterea de noi carduri, dar in zona de comert electronic partea de promovare este aproape inexistenta…
Andrei Radu: …poate pentru ca activitatea de e-commerce nu aduce multi bani bancilor? Sau care ar fi cauza?
Marin Mitroi: Sincer, nu stiu si nu inteleg aceasta atitudine. Una din cauze ar putea fi lipsa unor comercianti importanti pe piata romaneasca, magazine care sa aduca multe tranzactii si sa trezeasca, astfel, interesul bancilor. Pe de alta parte, puterea de cumparare a romanilor este inca mica: putini sunt cei care isi permit sa cumpere des, chit ca vorbim de mediul offline sau de cel online. Romania ramane, in continuare, o tara de debit, in care majoritatea oamenilor extrag bani de la bancomat. Abia de curand bancile au inceput lupta si pe zona cardurilor de credit unde se poate percepe o crestere, dar este lenta. Ritmul de evolutie al pietei cardurilor de credit este incetinit si de limitele de credit destul de mici si de dobanzile mari practicate de banci pentru carduri. Bancile ar trebui sa isi promoveze serviciile la nivel de posesori de card, sa le explice cat mai usor ce pot face cu acea bucatica de plastic, cat este de comod, de facil si de sigur sa o foloseasca atat in mediul offline, cat si pe internet.
Andrei Radu: Un astfel de efect de promovare ar fi trebuit sa aiba Ghiseul de Plati, cel putin asa declarau la un moment dat oficialii MCTI. Ce s-a mai intamplat cu acest proiect?
Marin Mitroi: Functioneaza dar, in continuare nu pot fi platite decat amenzile de circulatie - si acestea, doar la nivel de Bucuresti. De asemenea, numarul de tranzactii este, din pacate, mic - cca. 8 - 10 tranzactii pe zi. Ghiseul Virtual de Plati a fost lansat cu un unic modul, cel de plata al amenzilor de circulatie urmand ca ulterior sa fie extins si catre zona de taxe si impozite locale. Din acest punct de vedere, Ghiseul ar fi putut sa contribuie la "educarea" posesorilor de carduri in a plati online, mai ales ca proiectul era "girat" de catre o institutie a statului, fapt care ar fi contribuit la cresterea increderii detinatorilor de carduri in tranzactionarea online. Din pacate, insa, nu ne putem mandri cu un proiect de succes rasunator atunci cand spunem Ghiseul Virtual de Plati.
Pe de alta parte, tin sa precizez ca exista si alte proiecte, in unul din ele fiind implicat chiar Ministerul Finantelor Publice care doreste un portal pentru plata impozitelor si taxelor la nivel centralizat (de exemplu: taxe auto, taxe pentru pasapoarte ), deci nu cele care se achita la nivel de primarii. In acelasi timp, exista interes si din partea bancilor de a initia proiecte privind plata taxelor si impozitelor la nivel local. In aceasta privinta sunt doua abordari: una (cea mai buna sau, sa-i spunem asa, formula ideala) este aceea in care contribuabilul, consultand site-ul, vede exact ce are de platit, bifeaza din lista de datorii catre stat si achita. Proiectul este, insa, foarte dificil de pus in practica in aceasta maniera deoarece acel site ar trebui sa interactioneze cu site-urile primariilor iar la primarii componentele software sunt foarte diferite, lucru care face aproape imposibila aceasta interactiune.
Cea de a doua abordare ar fi in baza notificarilor de plata pe care le primeste fiecare contribuabil. Practic, cu aceste notificari sau chitante dupa caz, posesorul de card ar putea intra pe site pentru a efectua plata online - in acest caz nemaifiind necesara o corelare dintre baza de date din spatele site-ului si bazele de date ale primariilor. Dificultatea apare, in schimb, in zona de inchidere a fluxului tranzactiei: primariile vor primi dovada platilor iar acestea trebuie operate, ori in momentul de fata primariile nu dispun de resursele umane necesare acestui proces…
Andrei Radu: E clar… mai avem mult de asteptat pana cand vom plati online datoriile catre stat… Spuneti-mi ce preconizati pentru anul acesta in privinta tranzactiilor cu cardul prin internet. Unde vedeti piata romaneasca de comert electronic la sfarsitul lui 2008?
Marin Mitroi: Nu cred ca anul acesta vom mai avea parte de "explozia" din 2007. Va fi o crestere mai lenta - asta pentru ca nu vad jucatori mari intrand pe piata. Singurul domeniu care ramane neabordat si care ar putea produce un val de tranzactii, ramane plata taxelor si impozitelor. Fara acesta si fara patrunderea unor comercianti mari pe piata, probabil ca la sfarsitul anului vom ajunge la o medie de 60 - 70.000 de tranzactii pe luna si la un volum total pe 2008 de aprox. 50 de milioane de euro.
Andrei Radu: Fara prea mult tam-tam, Vodafone a lansat la inceputul acestui an serviciul de m-commerce. Prin intermediul serviciului, abonatii Vodafone isi pot plati factura utilizand doar doua instrumente: cardul si telefonul mobil. Sigur, mobile commerce poate insemna mai mult de atat, inclusiv plati la comercianti. Cum functioneaza mai exact acest serviciu si cum a evoluat pana in prezent?
Marin Mitroi: Mobile commerce-ul este pentru noi o mare noutate si, in acelasi timp, o mica dezamagire… In proiect s-a investit foarte mult atat din punct de vedere resurse umane, cat si materiale pentru a putea fi pornit. Startul a fost luat in ianuarie 2008 cu foarte putina mediatizare in privinta lansarii - au fost doar cateva anunturi, care au venit mai mult din partea bancii acceptatoare ce a incheiat conventia de procesare cu Vodafone - respectiv Unicredit Tiriac Bank. Personal, am fost dezamagit de Vodafone din doua considerente: in primul rand, datorita lipsei de promovare a serviciului si in al doilea rand datorita faptului ca Vodafone a fixat un comision per tranzactie in valoare de 50 eurocenti. Cele doua lucruri au condus la un numar mic de plati prin intermediul acestui serviciu: pe de o parte, pentru ca oamenii nu stiu de existenta lui din cauza slabei promovari, iar pe de alta parte un astfel de serviciu ar fi trebuit sa fie gratuit pentru abonatii Vodafone. Si cand spun asta, nu ma refer neaparat la valoarea comisionului - care nu este exagerat de mare - ci la impactul psihologic asupra oamenilor.
Andrei Radu: Deci sunt comisionat ca sa-mi platesc factura? Cam ciudat… Serviciul asta ar fi trebuit sa fie o facilitate pentru mine, ca abonat, nicidecum o constrangere… Chiar daca as trece peste acel comision, de ce as alege sa imi platesc factura Vodafone de pe telefon si nu online cu cardul?
Marin Mitroi: Tocmai ca serviciul de m-commerce ar fi trebuit sa asigure convenienta utilizatorilor. Conceptul in sine este foarte bun pentru ca imi pot plati factura din orice loc: din masina cand stau la un semafor, din statia de autobuz, dintr-un magazin atunci cand sotia e in cabina de proba… Accesez un numar de telefon, introduc datele solicitate (un CNP, ultimele 4 cifre ale cardului, o data de securizare despre card) si platesc. Simplu, ca buna ziua. Insa comisionarea tranzactiei este un dezavantaj si, in afara de asta, inca un punct slab il mai constituie faptul ca pot fi utilizate doar cardurile inrolate in 3D Secure.
Andrei Radu: Pana la urma, cate tranzactii pe luna se inregistreaza prin m-commerce-ul Vodafone?
Marin Mitroi: Nu stiu cu exactitate, dar voi aproxima: in ianuarie 2008 au fost 200 de tranzactii, iar ulterior numarul acestora a crescut cu cca. 100 de tranzactii pe luna. Oricum, tranzactiile sunt putine fata de cifrele pe care le estima Vodafone.
Continuarea interviului poate fi accesata pe SMARTfuture.ro.
Cititi mai multe articole din arhiva SMARTbankAlakazaam-information found, problem soelvd, thanks!
